Aberatii despre viata,ca vad ca prinde

Am acum o durere ingrozitoare de burta asa ca nu o sa am o stareprea optimista,in fine,in prima saptamana sunt okay,daca chestia asta degenereaza nu mai sunt okay (:

Deci,sfarsitul lui mai anunta sfarsitul vietii mele in care,timp de 9 luni si ce mai era pe acolo + vacante week-end-uri si chiuluri m-am conformat si era chiar…bine. In luna iunie sunt cea care mereu (dar mereu) o ia razna,pentru ca mereu trebuie sa nu suport eu ceva….In general atmosfera,fauna,caldura etc…insa compania(in anii nebisecti) era minunata. Poate ca aceasta companie ma impiedica sa imi tai venel,sa ma arunc pe geam,sa-mi beau acidul de baterie ETC (azi nu am chef de exemple sadice)

Dar schimb subiectul,e plictisitor.

Posteaza un comentariu